revolutions.ro
  • O campanie împotriva uitării, marca Mediafax!

    Platforma „Revolutions” - pentru cei care vor să-şi ia istoria înapoi.

    Acum 30 de ani am avut o revoluţie...
    O revoluţie furată, spun unii, o revoluţie deturnată, susţin alţii...
    În orice caz, o revoluţie pierdută
    După 30 de ani, adevărul ne va face cu adevărat liberi!
    E timpul să le spunem din nou povestea colectivă şi poveştile individuale,
    Aşa cum nu a mai făcut-o nimeni până acum!
     
    După 30 de ani – ÎN CĂUTAREA REVOLUŢIEI PIERDUTE...
     
    O campanie împotriva uitării, marca Mediafax!
    12 dec 2014 29 afisari

Congresul al XIV-lea al PCR. Planurile lui Ceauşescu pentru anii 2000 (Partea a IV-a)

23 nov 2019 1167 afisari
Congresul al XIV-lea al PCR. Planurile lui Ceauşescu pentru anii 2000 (Partea a IV-a)

Aţi încercat vreodată să vă imaginaţi cum ar fi arătat România anilor 2000 în regimul comunist, dacă Ceauşescu ar mai fi trăit şi s-ar mai fi aflat la cârma ţării? Cu siguranţă, pare imposibil un asemenea exerciţiu în condiţiile actuale, dar ne putem face o idee din Rezoluţia Congresului al XIV-lea al PCR.

Rezoluţia adoptată de Congresul al XIV-lea al PCR, desfăşurat în perioada 20-24 noiembrie 1989, la Sala Palatului din Bucureşti, cuprinde un capitol dedicat

Programului-Directivă privind dezvoltarea economico-socială a României în cincinalul 1991-1995 şi în perspectiva anilor 2000-2010.
„Congresul al XIV-lea al partidului aprobă în unanimitate Programul-Directivă cu privire la dezvoltarea economico-socială a României în cincinalul 1991-1995 şi orientările de perspectivă pînă în anii 2000-2010, elaborat cu contribuţia directă şi hotărîtoare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu”, se arată în Rezoluţie.

Conform acestui document, prin obiectivele şi orientările adoptate, „Congresul al XIV-lea al partidului marchează trecerea României la o nouă etapă de dezvoltare - la realizarea fazei superioare a Programului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi crearea condiţiilor necesare înfăptuirii în viaţă a principiilor de muncă şi viaţă comuniste”. Redăm câteva fragmente din Rezoluţia Congresului al XIV-lea al PCR:

Perfecţionarea organizării, modernizării şi dezvoltării producţiei

„Congresul stabileşte ca obiectiv fundamental al celui de-al IX-lea cincinal continuarea dezvoltării intensive a tuturor sectoarelor de activitate, realizarea unei noi calităţi a muncii şi vieţii, a unui nivel tehnic tot mai ridicat al întregii producţii, pe baza aplicării ferme a celor mai avansate cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii. Pornind de la rolul forţelor de producţie ca factor hotărîtor al dezvoltării economico-sociale şi făuririi cu succes a societăţii socialiste, congresul cere să se acorde, în continuare, o atenţie deosebită dezvoltării şi repartizării armonioase a forţelor de producţie pe întreg teritoriul ţării şi perfecţionării relaţiilor de producţie, a întregului ansamblu de relaţii sociale”.
 
Continuarea cu fermitate a politicii de dezvoltare a industriei prelucrătoare

„Congresul subliniază necesitatea de a se lua, în continuare, măsuri ferme în vederea perfecţionării organizării, modernizării şi dezvoltării producţiei, în concordanţă cu tendinţele revoluţiei tehnico-ştiinţifice contemporane, în scopul creşterii mai însemnate a productivităţii muncii, ridicării nivelului tehnic şi calitativ al produselor, valorificării cu rezultate maxime a materiilor prime şi materialelor. Trebuie să fie intensificate eforturile pentru dezvoltarea bazei proprii de materii prime şi resurse energetice, în condiţiile exploatării lor raţionale, pentru utilizarea deplină, cu randament ridicat, a tuturor capacităţilor de producţie, asigurîndu-se, astfel, o creştere substanţială a producţiei şi venitului naţional pe unitatea de fonduri fixe. Se va continua cu fermitate politica de dezvoltare a industriei prelucrătoare, cu prioritate a sectoarelor tehnicii de vîrf, astfel încît România să devină o ţară a produselor de înaltă calitate, la nivelul celor mai bune realizări pe plan mondial şi, în unele domenii, să fie cele mai bune”.

Pământul, cel mai important bun naţional al întregului popor

„Congresul stabileşte că în întreaga activitate din agricultură trebuie să avem permanent în vedere că pămîntul reprezintă cel mai important bun naţional al întregului popor, că folosirea lui raţională, ridicarea potenţialului productiv al fondului funciar şi creşterea continuă a producţiei pe hectar constituie o obligaţie fundamentală a întregii politici de făurire a socialismului şi comunismului. Congresul cere să se acţioneze cu toate forţele pentru înfăptuirea obiectivelor noii revoluţii agrare, prin dezvoltarea intensivă şi modernizarea acestei importante ramuri de bază a economiei naţionale. Avînd în vedere recolta record din acest an la cereale, ca şi la alte culturi - care demonstrează posibilităţile agriculturii noastre socialiste de a obţine recolte bogate pe întreaga suprafaţă arabilă a ţării - congresul cere organelor de partid şi de stat, organelor agricole să acţioneze în modul cel mai ferm pentru îndeplinirea indicaţiei secretarului general al partidului de a obţine şi în anii viitori producţii mari şi stabile, cel puţin la nivelul anului 1989. Va trebui să se acorde, în continuare, o atenţie deosebită dezvoltării culturii plantelor tehnice de mare randament, creşterii producţiei în legumicultură, viticultură şi pomicultură, sporirii efectivelor de animale, a producţiei de carne, lapte, lînă, ouă. Se vor dezvolta mai rapid piscicultura, sericicultura şi apicultura, în mod deosebit se va urmări înfăptuirea prevederilor programului naţional pentru conservarea şi dezvoltarea fondului forestier, mai buna gospodărire a apelor, în vederea satisfacerii atît a nevoilor consumului public, cît şi a necesarului raţional al industriei şi celorlalte ramuri ale economiei naţionale”.

Investiţii de 3.500 miliarde de lei până în anul 2000

„Congresul îşi însuşeşte pe deplin orientarea prevăzută în raport cu privire la necesitatea de a continua repartizarea a circa 28-30 la sută din venitul naţional pentru fondul de acumulare şi dezvoltare. Prin politica în domeniul investiţiilor - care se vor ridica în deceniul următor la 3.200-3.500 miliarde lei, din care în cincinalul al 9-lea la 1.600-1.700 miliarde lei - trebuie să se urmărească cu prioritate dezvoltarea mai puternică a bazei de materii prime, realizarea programului energetic, modernizarea mijloacelor de muncă, finalizarea, pînă în anul 2000, a programului naţional de irigaţii şi îmbunătăţiri funciare, înfăptuirea programului de construcţii de locuinţe şi social-culturale, de dezvoltare şi modernizare a localităţilor patriei”.

Intensificarea procesului de organizare şi modernizare a localităţilor

„Congresul cere ca în cadrul programelor de dezvoltare economico-socială a judeţelor, municipiilor, oraşelor şi comunelor - părţi integrante ale planului naţional unic - să se asigure, şi în continuare, înfăptuirea neabătută a politicii de repartizare echilibrată a forţelor de producţie pe teritoriul ţării şi intensificarea procesului de organizare şi modernizare a localităţilor. În comune vor trebui să se dezvolte mai puternic agricultura şi unele activităţi industriale, îndeosebi mica industrie, să fie perfecţionate învăţămîntul, asistenţa sanitară, reţeaua comercială, să se dezvolte activităţile culturale, asigurîndu-se, astfel, condiţii de viaţă cît mai apropiate de cele din oraşe”.

Dezvoltarea şi mai puternică a învăţămîntului, ştiinţei şi culturii. Generalizarea învăţămîntului de 12 ani

„Congresul dă o înaltă apreciere şi aprobă pe deplin orientările din raport şi din programul-directivă potrivit cărora înfăptuirea marilor obiective ale construcţiei socialiste din patria noastră impune dezvoltarea şi mai puternică a învăţămîntului, ştiinţei şi culturii, ridicarea nivelului general de pregătire profesională, tehnico-ştiinţifică şi de cultură generală a întregului popor. Ca urmare, în perioada imediat următoare - pînă la sfîrşitul mileniului al doilea şi în primele decenii ale mileniului al treilea - ţara noastră va trebui să devină o puternică forţă a progresului tehnico-ştiinţific, cu un înalt nivel de dezvoltare în toate domeniile. Cercetarea şi învăţămîntul vor fi orientate în direcţia modernizării industriei, sporirii producţiilor agricole vegetale şi animale, dezvoltării tuturor domeniilor vieţii economice şi sociale, asigurării de cadre cu o temeinică pregătire profesională, teoretică şi practici necesare dezvoltării multilaterale a patriei. Congresul cere să se ia toate măsurile ca, o dată cu generalizarea învăţămîntului de 12 ani, să se asigure toate condiţiile necesare pentru creşterea continuă a nivelului de cunoştinţe al tuturor oamenilor muncii, de formare a unei clase muncitoare şi ţărănimi cooperatiste cu un nivel ridicat de pregătire tehnico-ştiinţifică, de sporire a cunoştinţelor întregii naţiuni, încît, în deceniul următor, să devină un popor cu înalte cunoştinţe, cu o înaltă cultură, cu un înalt spirit revoluţionar, un popor cu un nivel intelectual ridicat”.

Autoconducere, autogestiune şi autofinanţăre în economia naţională

„Congresul cere guvernului să acţioneze pentru aplicarea fermă în toate sectoarele economiei naţionale a principiilor autoconducerii, autogestiunii şi autofinanţării, pentru sporirea puternică a eficienţei economice în toate ramurile şi în toate unităţile, pentru creşterea aportului fiecărei întreprinderi la sporirea venitului naţional. Trebuie să se ia măsuri ferme ca sistemul de preţuri şi, în general, ansamblul pîrghiilor financiar-valutare să exercite un rol tot mai important în dezvoltarea eficientă a economiei naţionale. Congresul cere să se asigure perfecţionarea, în continuare, a controlului activităţii economico-sociale, urmărindu-se îndeplinirea exemplară a prevederilor de plan, gospodărirea judicioasă a fondurilor materiale şi băneşti, ridicarea rentabilităţii producţiei, întărirea ordinii şi a disciplinei financiare””.
Ridicarea nivelului de trai: asigurarea unei suprafeţe locuibile, la oraşe, de circa 12 mp pe locuitor

„Congresul dă o înaltă apreciere şi aprobă pe deplin orientările cuprinse în raport şi în programul-directivă cu privire la ridicarea, în continuare, a nivelului de trai al întregului popor. Prevederile cuprinse în documentele congresului privind creşterea retribuţiei medii reale, în 1995 faţă de 1990, cu 5-8 la sută, iar a veniturilor totale ale ţărănimii cooperatiste tot cu 5-8 la sută, ca şi celelalte prevederi privind satisfacerea în tot mai bune condiţii a consumului oamenilor muncii de produse agroalimentare şi bunuri industriale, rezolvarea completă a problemei serviciilor pentru populaţie şi a necesarului de locuinţe confortabile pentru toţi cetăţenii, prin asigurarea unei suprafeţe locuibile, la oraşe, de circa 12 mp pe locuitor, îmbunătăţirea, în continuare, a ocrotirii sănătăţii, a apărării şi păstrării mediului înconjurător atestă cu putere că ridicarea permanentă a nivelului de trai material şi spiritual al întregului popor reprezintă ţelul suprem al politicii partidului, raţiunea însăşi a societăţii socialiste multilateral dezvoltate pe care o edificăm cu succes în România. Vor trebui promovate neabătut principiile socialiste de retribuţie, de echitate şi dreptate socială, asigurîndu-se, în continuare, un raport just, de 1 la 4,5, între retribuţiile mici şi mari.

Congresul cere să se aplice cu toată fermitatea, în continuare, principiul socialist <de la fiecare după capacitatea sa, fiecăruia după munca sa>. Să facem încît principiul socialist <nici muncă fără pîine, dar nici pîine fără muncă> să stea permanent la baza întregului sistem de retribuire şi de venituri în ţara noastră. Nimeni în România nu trebuie să realizeze venituri fără muncă, nimeni nu trebuie să trăiască exploatînd munca altuia!”.

Superlativele Epocii Ceauşescu

Rezoluţia trece în revistă şi progresele epocii Ceauşescu, din 1965, de la Congresul al IX-lea al PCR, până în 1989: „Înfăptuind neabătut orientările Congresului al IX-lea, clasa muncitoare, ţărănimea, intelectualitatea, întregul popor au obţinut sub conducerea partidului, a secretarului său general, cele mai mari realizări din întreaga sa istorie multimilenară. Producţia industrială este, la sfîrşitul actualului cincinal, de 145 de ori mai mare decît în 1945, din care o creştere de 128 de ori a fost realizată după Congresul al IX-lea. Producţia agricolă a crescut de peste 10 ori, din care de peste 6 ori după 1965. Venitul naţional este de peste 43-44 de ori mai mare faţă de 1945, o creştere de peste 36 de ori revenind perioadei de după Congresul al IX-lea. Fondul de retribuţie a sporit, comparativ cu anul 1950, de peste 33 de ori, asigurîndu-se, pe această bază, creşterea retribuţiei medii de aproape 10 ori. Au crescut puternic cheltuielile sociale, care în 1990 vor fi de aproape 33 de ori mai mari decît în 1950; s-au construit circa 3 milioane de apartamente, din care 2,6 milioane după 1965, s-au dezvoltat puternic reţeaua sanitară şi activităţile de ocrotire a sănătăţii populaţiei.

Toate aceste măreţe realizări - bazate pe existenţa proprietăţii întregului popor şi proprietăţii cooperatiste asupra mijloacelor de producţie - pun cu putere în evidenţă justeţea hotărîrilor Congresului al IX-lea, a orientărilor secretarului general al partidului, de a se aloca pentru fondul de dezvoltare şi acumulare peste 30 la sută din venitul naţional - factorul determinant al progresului realizat de România în această perioadă, avuţia naţională crescînd de peste 22 de ori, în 1990, faţă de 1945, din care de 19 ori după 1965”.

Autor: Gabriela Antoniu

CITEŞTE ŞI: Ceauşescu, reales la al XIV-lea Congres. Unanimitate pentru eternitate (Partea I)

CITEŞTE ŞI: De ce ar fi vrut Ceauşescu să demisioneze înaintea Congresului al XIV-lea al PCR (Partea a II-a)

CITEŞTE ŞI: La Congresul al XIV-lea al PCR, Ceauşescu a cerut anularea Pactului Ribbentrop-Molotov (Partea a III-a)

(Va urma)

23 nov 2019 1167 afisari

Comentarii