23 decembrie 1989. Lupta cu teroriştii se înteţeşte. În ţară, mor sute de oameni nevinovaţi
Odată început atacul „teroriştilor”, în jurul orei 18.20, a datei de 22 decembrie, în Piaţa Palatului, imediat după apariţia în balcon a lui Ion Iliescu şi a lui Ilie Verdeţ - moment în care românii au scandat „Fără comunişti! Fără comunişti” -, confruntările între militari şi revoluţionari, pe de o parte, şi „forţele inamice nevăzute”, pe de alta, au continuat toată noaptea, precum şi în zilele următoare.
În jurul orei 10.30, apar, atât la TVR, cât şi la Radio România, două momente tensionate: se difuzează ştirea „extrem de controversată”, conform căreia noii lideri de la Bucureşti ar fi luat legătura cu ambasada sovietică, de la care ar fi primit asigurări în privinţa unui ajutor militar imediat. Situaţia a generat, spontan, nelinişte şi întrebearea: în ce măsură Ion Iliescu a luat legătura cu Moscova, cu „prietenul” său, Gorbaciov, pentru a-i cere ajutor logistic şi armat. Preşedintele CFSN a negat această intervenţie.
În dimineaţa aceleiaşi zile, Aviaţia Militară ridică de la sol şapte MIG-uri şi patru elicoptere pentru survol de recunoaştere asupra Capitalei. Două dintre elicoptere vor fi forţate să aterizeze după ce, împotriva lor, se declanşează tir susţinut, în zona cimitirului Ghencea.
De asemenea, va fi deschis foc şi asupra aeroporturilor bucureştene – ora 18.00, Otopeni şi Băneasa -, precum şi asupra formaţiunilor de militari şi tehnică dispusă în Piaţa Palatului. În acest schimb de focuri, vor fi incendiate, cu pierderi imense, Muzeul Naţional de Artă, din incinta Palatului Regal, precum şi Biblioteca Centrală Universitară.
În cursul zilei, generalul Ştefan Guşă, şeful MStM, îi va transmite omulogului său rus, că nu cere Moscovei ajutor militar sovietic. La 16.05 va fi transmisă, de asemenea, sovieticilor, informaţia că noul ministru al Apărării este generalul Nicolae Militaru, deocamdată informal, fiind rezervist.
În jurul orei 20.00, colonelul Gheorghe Trosca, şeful de Stat Major al USLA, primeşte ordin din sediul MApN, să apere, împreună cu unitatea sa, sediului ministerului.
Odată ajunşi, trei ore mai târziu, în faţa clădirii, aceştia sunt atacaţi de militarii detaşamentului de Cercetare din Buzău. Mor patru ofiţeri USLA, alţi şapte fiind răniţi. Printre aceştia se numără şi generalul Trosca. Cadavrele militarilor sunt lăsate în stradă, zile întregi, fiind mutilate şi batjocorite de cetăţeni, informaţi că „împuşcaţii sunt terorişti”.
Aceeaşi soartă au avut-o şi 13 dintre studenţii Academiei Militare Tehnice – cinci morţi şi opt răniţi -, chemaţi să întărească paza aceluiaşi minister.
Tot în jurul orei 20.00, la Alba Iulia, se deschide foc spre elicopterul care aducea la Bucureşti doi generali arestaţi la Timişoara: generalul de contrainformaţii Constantin Nuţă şi adjunctul său, general de miliţie Velicu Mihalea. Aparatul este lovit, iar în urma prăbuşirii sale, cei doi ofiţeri, împreună cu pilotul, locotenent-colonel Nicolae Tudor, ard de vii.
În jurul orei 23.00, o coloană militară plecată în marş, către TVR, din unitatea de domiciliu, situată în Popeşti-Leordeni, este supusă unui atac multiplu: în dreptul şoselei de centură, în piaţa Aviatorilor, din direcţia consulatului sovietic, şi în Piaţa Virgiliu. În urma atacurilor, un soldat moare şi alţi cinci sunt răniţi.
În multe alte locuri din ţară, mor sute de oameni nevinovaţi, sub tirul teroriştilor necunoscuţi.
MARIAN SULTĂNOIU
Comentarii
