19 decembrie 1989, Timişoara. Într-un oraş sub asalt, oamenii cer demisia lui Ceauşescu şi alegeri libere | VIDEO
La 19 decembrie 1989, Timişoara arăta ca pe timp de război: magazine arse, patrule pe străzi, convorbiri telefonice întrerupte. Oricine era găsit pe străzi era arestat. Spitalele erau tot mai aglomerate, iar penitenciarele din judeţ preluau arestaţi de pe străzi. Familiile îi căutau pe cei dispăruţi în ultimele zile la morgă şi în spitale.
Cu toate acestea, rezistenţa la regimul Ceauşescu nu a încetat. La 19 decembrie, muncitorii de la Întreprinderea ELBA au intrat în grevă, iar exemplul lor va fi urmat a doua zi de majoritatea fabricilor din oraş.
Zeci de mii de oameni s-au îndreptat spre centrul Timişoarei, forţând armata să se retragă în cazărmi. Manifestanţii au mers în faţa autorităţilor pentru a-şi prezenta doleanţele: demisia lui Nicolae Ceauşescu, demisia guvernului, alegeri libere.
În dimineaţa zilei de 19 decembrie, la fabrica „Electromotor”, muncitorii de la secţia de sculările refuză să lucreze atâta timp cât blindatele şi militarii se mai aflau în stradă. După îndelungi tratative cu conducerea fabricii şi după promisiunea că se va lua legătura cu cei de la judeţ pentru satisfacerea cererilor, muncitorii vor relua activitatea, conform memorialulrevolutiei.ro.
Prim-secretarul PCR pe Timiş încearcă să calmeze spiritele
Nu acelaşi lucru se va întâmpla la Întreprinderea ELBA, unde, fără să se declare oficial grevă generală, ea va începe în aceeaşi dimineaţă şi va continua până după înlăturarea lui Ceauşescu.
La solicitarea muncitorilor, primul secretar al PCR pe judeţulTimiş, Radu Bălan, s-a deplasat în întreprindere pentru a intra în dialog cu ei. Ajungând acolo, împreună cu primarul Petru Moţ, Bălan este informat că muncitorii aflaţi în curtea întreprinderii încetaseră lucrul şi cereau îmbunătăţirea condiţiilor de trai şi scoaterea Armatei din întreprinderi şi din oraş. De pe o platformă, un grup de 10-15 muncitori, învingându-şi frica, scandau: „Jos Ceauşescu!”, astfel că primul secretar conştientizează că se afla la o manifestaţie cu „un pronunţat caracter politic şi anticeauşist”.
Pentru a-l recupera pe Bălan, a fost trimis generalul Guşă, însoţit de mai mulţi militari. Protestatarii le-au reproşat celor doi că au fost ucise persoane în Timişoara. Protestul muncitorilor îi pune, pentru prima dată, serioase semne de întrebare şi generalului Ştefan Guşă, care venind în fabrică, vede că „protestatarii nu erau huligani, ci oameni serioşi.”. Într-adevăr, revolta timişoreană intră în 19 decembrie într-o nouă fază, muncitorii având rolul esenţial, iar acţiunile fiind mult mai bine organizate şi fără manifestări violente, punând astfel forţele represive în imposibilitatea de a reacţiona.
Greva de la ELBA. Generalul Guşă, apostrofat că s-a speriat de câteva femei
Când i-a raportat lui Ion Coman, de la Comitetul Central, situaţia de la Întreprinderea ,,ELBA”, generalul Ştefan Guşă a fost apostrofat că s-a speriat de câteva femei.
Jurnalistul Sorin Bogdan a relatat pe blogul său (sorinbogdan.ro) că greva muncitorilor de la ELBA a pornit de la o femeie. „Pe la prânz, un prieten ne-a povestit că muncitoarele de la ELBA au intrat în grevă şi că totul a pornit de la o femeie si un copil, împuşcaţi de un individ in uniforma garzilor patriotice pe podul dinspre Piata Iozefin. spre oroarea tuturor, Copilul a fost aruncatpeste balustradă în râul Bega. În realitate, <copilul>se pare că ar fi fost doar un bagaj pe care femeia il purta cu ea. Imediat, a ajuns la întreprindere Radu Bălan, prim secretarul comitetului judetean PCR Timiş, simpatizat de timisoreni pentru că era bănăţean si fusese primar de treabă cu ani în urmă. Nu apucase să arate ce poate ca prim secretar, fiind numit abia de o lună, în locul lui Cornel Pacoste (care şi-a transformat numele în renume, fiind unul din cei mai detestati prim-secretari pe care i-a avut judetul Timis). Aflând că Nicolae Ceausescu i-a luat comanda judeţului si l-a trimis la Timişoara pe Ion Coman, de la Comitetul Central al PCR, femeile nu au vrut să-l asculte şi l-au luat ostatic pe Bălan. Cu mare greutate, l-au eliberat după câteva ore, convinse de elocinţa generalului Şterfan Guşă, trimis de Coman să rezolve situaţia. Cei doi au plecat în aplauzele muncitoarelor de la „ELBA”, care au scandat „Armata e cu noi !”
Fără să cunoască sentimentele timişorenilor, Coman l-a trimis pe Cornel Pacoste si pe Ilie Matei, un alt fost prim secretar urât de oameni, să-i potoleasca pe muncitorii de la UMT, cea mai mare întreprindere din oraş. Au scăpat cu greu să nu fie linsaţi şi încercările lor mai mult au pus paie pe focul revoltei. La fel a păţit si Petru Moţ, trimis să-i calmeze pe muncitorii de la întreprinderea <6 martie>. Am început să aflăm tot mai multe zvonuri că muncitorii se organizează si pregătesc să iasă a doua zi în stradă, într-o acţiune coordonată, dinspre toate colţurile oraşului”, scrie jurnalistul Sorin Bogdan.
În urma unei discuţii avute cu generalul Vasile Milea şi a obţinerii aprobării acestuia, generalul Ştefan Guşă ordonă retragerea blindatelor şi a unei părţi din efective din zonele intens circulate din Timişoara, pentru a permite muncitorilor să demonstreze paşnic; concomitent, ordonă interzicerea totală a folosirii armamentelor.
La prânz, la intersecţia B-dul Tinereţii cu strada 13 Decembrie, lângă staţia de tramvai, se deschisese focul dinspre un transportor amfibiu blindat. Au fost împuşcate mortal Reiter Edita-Irina şi Curic Veronica, iar Metea Liana şi Şerban Iosif au fost răniţi. În zonă se încerca blocarea muncitorilor de la întreprinderea ELBA pentru a nu ieşi la demonstraţii.
Mobilizare cu tancuri şi camioane împotriva mulţimii
Conform volumului „Victimele Revoluţiei Timişoara-1989”, în cursul zilei locuitorii din zonă şi personalul din mai multe întreprinderi au continuat demonstraţiile şi au pregătit deplasarea spre centrul oraşului. Jurnalul acţiunilor operative M.I. consemnează: ,,19.12.1989 ora 15,00, D6 alungat de muncitorii de la Electrotimiş, transmis de dispeceratul miliţiei la Comandament.”. În jurnalul Diviziei mecanizate s-a consemnat : ,,19.12.1989 ora 16,30, la IAEM s-a adunat mulţimea de tancuri pregăteşte 3 camioane să intervină plus 3 T.A.B.-uri. 16,45 cele 3 camioane plus 3 T.A.B.-uri să plece pe Calea Buziaşului să blocheze trecerea spre centru……”. Jurnalul acţiunilor operative al M.I. mai consemnează: ,,19.12.1989 ora 19:00 – cpt. Grui comunică că la Electrotimiş situaţia s-a calmat. După focul de avertisment, muncitorii au intrat în secţii şi discută cu ei tov. Rujoi.”
Au fost rănite, prin împuşcare două victime. Chihaia Ivan a menţionat că a fost rănit de un civil înarmat, care anterior i-a avertizat să se împrăştie. Biliuţă Florica a relatat că a fost împuşcată dintr-o tanchetă militară.Din depoziţiile martorilor oculari, maistru militar grănicer Miron Mitică şi plutonier de miliţie Laza Traian, ambii componenţi ai Dispozitivului M.I. de la Spitalul Judeţean, rezultă, că la ordin, s-au deplasat la sensul giratoriu de pe Calea Buziaşului pentru a împrăştia demonstranţii în după amiaza zilei de 19.12.1989. Şeful dispozitivului maior de miliţie Veverca Iosif a tras mai multe rafale de pistol automat pentru a-i avertiza pe manifestanţi, se mai arată în volumul citat.
La miezul nopţii, în baza hotărârii luate de generalul Vasile Milea, generalul Ştefan Gusă ordonă: „Să fie retrase în unităţi tancurile, TAB-urile şi o parte din efective. La ieşirea muncitorilor, militarii să se replieze în apropierea clădirilor şi a autovehiculelor; coloanele să fie lăsate să treacă‟.
Măsura era binevenită, atât pentru timişoreni, cât şi pentru armată. Jurnalistul Sorin Bogdan scrie pe blogul său: „Pe de altă parte, moralul militarilor aflaţi în stradă era tot mai scăzut. consemnaţi în cazărmi încă din seara de 17 decembrie, când primiseră alarma de luptă <Radu cel frumos>, acestia au realizat că informaţiile livrate de ofiţerii care au transmis-o, despre un atac diversionist dinspre Ungaria sunt fabulaţiile regimului comunist, pentru a reprima revolta oamenilor. Ştiau că sângele morţilor şi răniţilor din ultimele zile va păta pentru totdeauna onoarea armatei române şi intuiau că Ceauşescu pregăteşte o intervenţie şi mai brutală împotriva timişorenilor. Pentru întărirea forţelor din oras, seara au aterizat la Timişoara 300 de paraşutişti de la Caracal. Imediat s-a aflat şi această veste, de la oamenii care lucrau la aeroport”.
Seara, timişorenii devin mai optimişti, încurajaţi şi de mesajele transmise de postul Europa Liberă, într-o ediţie specială a emisiunii“Actualitatea românească”. Printre cei care au vorbit sau au transmis mesaje în cadrul emisiunii au fost dramaturgul Eugen Ioneso şi criticul literar Monica Lovinescu, stabiliţi la Paris.
„Seara, nivelul optimismului a inceput sa creasca din nou. tot mai multa lume din orasele romaniei aflasera ce se intampla la noi si ne transmiteau mesaje de solidaritate si promisiuni ca vor iesi, la rândul lor, în stradă. Un prieten ne-a sunat din Oradea si ne-a povestit că studentii din trenul de Iasi au scris pe vagoane „Libertate” si „Timişoara“. Apoi, am aflat că studenţii din Bucuresti au agăţat pere în plopii din faţa căminelor, pentru a materializa vorbele lui Ceauşescu, care anuntase la congres că perestroika va ajunge în România “când va face plopul pere şi răchita – micşunele”. Dar cel mai mult ne-a încurajat ediţia specială a emisiunii „Actualitatea românească” de la Europa liberă, în care se vorbea foarte clar despre masacrul de la Timişoara, de aceasta data exagerându-i proporţiile”, scrie Sorin Bogdan.
Europa liberă vorbeşte despre pogrom şi metri cubi de cadavre
Pe site-ul Moldova.europalibera.org, se regăseşte transcriptul ediţiei speciale a emisiunii „Actualitatea românească” din seara zilei de 19 decembrie 1989. Redăm câteva fragmente:
„Emil Hurezeanu: Stimaţi compatrioţi! Înainte de a trece la difuzarea a celor amintite de colegul Munteanu, aş încerca, vom încerca să aducem la oră informaţiile pe care le deţinem în legătură cu evenimentele în curs de desfăşurare la Timişoara şi în alte oraşe ale ţării. În cursul acestei seri, în urmă cu un ceas, un ceas şi jumătate, am vorbit la telefon cu cineva care venea de la Timişoara. Iată despre ce este vorba: tulburările continuă, cum dealtfel, s-a confimat. Au fost incidente la întreprinderea Solventul, la fabricile de zahăr şi de ulei, unde se pare că ar fi izbucnit incendii. Au fost incidente la întreprinderea Electromotor, Gara de Nord din Timişoara se pare că a fost devastată. Forţele de intervenţie au folosit, în continuare şi în cursul zilei armament greu. Sunt mari probleme cu internarea răniţilor în spitalele oraşului, care sunt supraaglomerate, au fost concentraţi doctori din întreaga zonă. Se pare că mulţi dintre morţi - şi victimele sunt numeroase -, nu sunt înmormântaţi ci arşi imediat. Nu se permite adunarea a mai mult de două persone. Soldaţii cu mitraliere defilează pe străzi.
Am fost martorii înmărmuriţi la ora 22, ora 23, ora României, în faţa micilor ecrane ai unei relatări, ai unei mărturii zguduitoare, transmisă în direct de televiziunea austriacă. S-a stat de vorbă de la Timişoara cu un om de afaceri austriac, originar din România, care în această seară, de la Timişoara a relatat următoarele telefonic. Se pare că sâmbăta Armata a refuzat în mai multe rânduri să tragă în demonstranţi. Soldaţii, potrivit relatărilor acestui martor ocular, repet, au fost înlocuiţi cu trupe aduse din alte părţi ale ţării. Un ofiţer şi doi soldaţi, a continuat interlocutorul austriac, ar fi fost executaţi pentru că au refuzat să se supună ordinelor. Portivit acestor relatări, dar care relatări converg şi cu alte mărturii consemnate în această seară, centrul oraşului Timişoara este devastat. Locuitorii nu au apă, nu au curent electric. În legătură cu evenimentele de duminică, acest domn care se numeşte Beckman, a folosit cuvântul pogrom. A vorbit de metri cubi de cadavre. Repet, sunt cuvintele lui, care ar fi fost transportate în camioane, victimele fiind îngropate în gropi comune, în încercarea de a şterge urmele. Cele petrecute la Timişoara - a spus Beckman - sunt de nedescris. Şi acum urmează o informaţie senzaţională: el a precizat că vorbeşte pe o linie telefonică a Securităţii şi că se află la Securitate. Sunt în bârlogul leului, a spus el, subliniind în repetate rânduri, că informaţiile lui provin din sursă absolut sigură. Potrivit lui, numărul victimelor este foarte mare. S-au mai auzit împuşcături şi în cursul după-amiezii de astăzi. Aceste sunt, deci, ultimele relatări, care repet, se bazează pe mărturii ale unor martori oculari. Ceea ce tocmai am citit era mărturia unui interlocutor al postului de televizune austriac, aflat la Timişoara în cursul acestei seri”
(…)
Mesajele Monicăi Lovinescu şi a lui Eugen Ionesco
„N.C. Munteanu: Este vorba de mesajul dramaturgului Eugen Ionescu care se adresează tuturor ascultătorilor postului de radio Europa Liberă.
Eugen Ionescu: Trăiască România mare, liberă, independentă! Sunt cu voi, toţi! Sunt departe, dar sufletul meu suferă alături de voi. Văd, doresc izbânda, pe care sunt convins că până la urmă o să o aveţi. Nu se poate să nu se înmoaie inima lui Gorbachev şi să nu se încălzească inima Americii şi al oamenilor de stat din Europa. Să trăiţi...sunt alături de voi!
E. Hurezeanu: L-ati auzit pe compatriotul nostru, Eugen Ionescu, unul dintre cei mai mari dramaturgi ai lumii, membru al Academiei Franceze. Tot de la Paris avem acum o convorbire telefonică cu Monica Lovinescu. O rugăm să ne vorbească despre reacţiile oficiale, îndeosebi înregistrate astăzi în cursul serii în capitala Franţei.
Monica Lovinescu: În Franţa reacţiile guvernamentale şi oficiale încep să fie pe măsura indignării generale care se exprimă şi în presă şi în mass-media în faţa a ceea ce se numeste aici măcelul represiunii de la Bucureşti. Ambasadorul României a fost convocat acum două ore şi jumătate la Ministerul de Externe francez pentru a i se spune că guvernul francez condamnă extrem de sever represiunea din România. Consilierii lui Roland Dumas consideră că relaţiile cu România sunt practic nule şi după cum se anunţă, canalul cinci al televiziunii franceze de la jurnalul de la 8 seara, deşi nu mai există niciun motiv, cităm, de a mai avea contacte cu reprezentantii români.
Franţa suspendă, ca şi cei 11 parteneri ai săi din Comunitatea Europeană, acordurile economice cu România şi va face totul pentru a o pune în carantină. Comentariul canalului de televiziune: toate ţările din Apus şi din Răsărit sunt astăzi de acord să facă să cadă, cităm, ultimul bastion stalinist din Est. Acelaşi canal de televiziune a făcut, ca în fiecare seara, un sondaj la o întrebare. Este un sondaj public şi de data asta a întrebat dacă trebuie comunitatea internaţională să intervină în România. După primele 5 minute de emisiune a fost DA cu 84%, o cifră absolut record, aşa cum constată comentatorul de pe canalul 5. Pe acelaşi canal 5 s-au dat manifestaţiile din faţa ambasadei române, după cum am anunţat aseară non-stop. Se anunţă şi alte manifestaţii din care joi seara la şase jumătate, Operation Village, organizaţia Sata organizează o manifestaţie cu lumânări în faţa ambasadei şi va fi neîntrerupt şirul demonstraţiilor. În orice caz rareori de când ascult radio, televiziunea, ziarele, din păcate sunt în greva distribuţia lor, am văzut o atare emotivitate, emoţie la comentatori şi la toate reacţiile până şi la nivel oficial. Aici Monica Lovinescu, Paris”.
Autor: Gabriela Antoniu
CITEŞTE ŞI: 18 decembrie 1989, Timişoara. Visul libertăţii făcut scrum, la ordinele Elenei Ceauşescu | VIDEO
CITEŞTE ŞI: 17 decembrie 1989. Nicolae Ceauşescu: „Să lichidăm repede ce este în Timişoara” | VIDEO
CITEŞTE ŞI: 16 decembrie 1989, Timişoara. Un tramvai şi o dorinţă: Jos Ceauşescu! | VIDEO
Comentarii
