revolutions.ro
  • O campanie împotriva uitării, marca Mediafax!

    Platforma „Revolutions” - pentru cei care vor să-şi ia istoria înapoi.

    Acum 30 de ani am avut o revoluţie...
    O revoluţie furată, spun unii, o revoluţie deturnată, susţin alţii...
    În orice caz, o revoluţie pierdută
    După 30 de ani, adevărul ne va face cu adevărat liberi!
    E timpul să le spunem din nou povestea colectivă şi poveştile individuale,
    Aşa cum nu a mai făcut-o nimeni până acum!
     
    După 30 de ani – ÎN CĂUTAREA REVOLUŢIEI PIERDUTE...
     
    O campanie împotriva uitării, marca Mediafax!
    12 dec 2014 34 afisari

14 decembrie - Prima scânteie a Revoluţiei, la Iaşi. Vasile Vicol, disident: „Nu m-am gândit nicio clipă că e cineva căruia să-i treacă prin cap să trădeze”

14 dec 2014 3052 afisari
14 decembrie - Prima scânteie a Revoluţiei, la Iaşi. Vasile Vicol, disident: „Nu m-am gândit nicio clipă că e cineva căruia să-i treacă prin cap să trădeze”

Spre sfârşitul anului 1989, în Iaşi, existau două grupuri de opozanţi ai regimului. Unul, constituit în jurul scriitorului Dan Petrescu, cel de-al doilea, construit de inginerul Cassian Maria Spiridon şi de economistul Ştefan Prutianu, după toate regulile conspirativităţii, împreună cu alţi 19 membri. Fiecare dintre ei urma să anunţe despre organizarea mitingului trei persoane de încredere care, fiecare la rândul lui, câte alţi trei, şi tot aşa, într-un sistem „fagure”, până când informaţia ar fi ajuns la mii de oameni.

Pe data de 27 noiembrie, cele două grupuri fuzionează, formând „Frontul Popular Român”. Un grup operativ al Frontului începe să distribuie în oraş fluturaşi care cheamă la marea adunare populară, din Piaţa Unirii, ce urma să aibă loc pe data de 14 noiembrie, ora 16.00. Oamenii erau îndemnaţi să vină în piaţă cu o lumânare, pe care să o aprindă în timpul marşului către „judeţeana de partid”, - unde aveau să scandeze, ca şi în piaţă, împotriva sistemului şi a lui Nicolae Ceauşescu – precum şi cu o strofă, scrisă pe hârtie, din „Deşteaptă-te române!”. Ştefan Prutianu era de părere că organele de miliţie şi ale securităţii nu vor interveni, reuşind să-i convingă pe mulţi dintre apropiaţii săi că o astfel de atitudine ar fi cât se poate de logică în contextul internaţional respectiv.

În dimineaţa zilei de 14 decembrie, încă de la ora 03.00, patru oameni împart prin oraş manifeste care îndeamnă: „Participaţi la demonstraţia din Piaţa Unirii, din 14 decembrie, ora 16.00!”.

La ora 07.30, organizatorii merg, firesc, la locurile lor de muncă. La ora 08.00, ajuns la birou, Vasile Vicol îşi anunţă toţi colegii în legătură cu mitingul de după-amiază. „Nu mi-am făcut probleme. Nu m-am gândit nicio clipă că e cineva căruia să-i treacă prin cap să trădeze”. La ora 10.00, inginerul Vasile Vicol este arestat, în biroul şefului său, de către securitate. „Au vrut să mă ridice în halat. Mi-am luat, totuşi, haina, şi bine am făcut. M-au dus acasă, au făcut percheziţie, n-au găsit nimic, dar asta nu a contat. De acolo m-au dus direct în arestul DSS, unde am fost anchetat, torturat, bătut la tălpi şi peste antebraţe, timp de trei zile. Am fost eliberat în noaptea de 22 decembrie”, povesteşte Vicol.

După ora 12.00, inginerii Cassian Maria Spiridon şi Petrică Duşa, precum şi economistul Ştefan Prutianu, merg la Uzilele „Nicolina”, pentru a-i încuraja pe toţi cei interesaţi de miting. „Am mers prin hale, ca să vadă oamenii că nu suntem arestaţi. Le-am spus că ne vedem în Piaţa Unirii, la ora 16.00”, îşi aminteşte Cassian.

Începând cu ora 15.00, organizatorii, împreună cu alţi ieşeni, se îndreaptă spre piaţă. Mitingul, preconizat pentru ora 16.00 nu va mai avea, însă, loc. Piaţa era înţesată de miliţieni, securişti în civil şi gărzi patriotice. Maşini de pompieri şi de miliţie sunt staţionate pe toate laturile pieţei. Nevăzuţi, câţiva lunetişti sunt amplasaţi pe terasele blocurilor din jur, inclusiv la ultimul etaj al Hotelului „Unirea” La fel de nevăzute, obiectivele aparatelor foto imortalizau fizionomiilor celor prezenţi. „Pe tot parcursul anchetei, ne-au arătat poze cu noi şi cu cei din piaţă. Am înţeles că ne urmăriseră tot timpul”, au declarat cei reţinuţi în acele zile.

Cetăţenii sunt împiedicaţi să staţioneze în piaţă. Staţiile de tramvai din vecinătate fuseseră desfiinţate de câteva zile. După ce se plimbă în zonă mai bine de două ore, organizatorii şi protestatarii pleacă spre casă. Peste Piaţa Unirii se lasă întunericul. Pe rând, lumini galbene se aprind la ferestrele blocurilor care străjuiesc piaţa. Se face frig. Lunetiştii îşi strâng şi ei armele şi coboară. Prima scânteie a revoluţiei române fusese stinsă. Mai luminau zona doar „poziţiile” maşinilor aflate în dispozitiv. În zilele următoare, au fost arestaţi, rând pe rând, şi ceilalţi organizatori: Cassian Maria Spiridon, Ştefan Prutianu, Titi Iacob, Aurel Şrefanachi, Ionel Săcăleanu, Valentin Odobescu, urmând să fie eliberaţi în 22 decembrie.   

MARIAN SULTĂNOIU

14 dec 2014 3052 afisari

Comentarii